infoprut.ro: Deputatul Ion Popescu: Politica mare de la Chişinău are impact şi asupra românilor din Ucraina

Deputatul român Ion Popescu, preşedinte al Uniunii Interegionale ,,Comunitatea Românească din Ucraina”, vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, membru al Partidului Regiunilor, formaţiunea politică a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, vicepreşedinte al Comisiei parlamentare în problemele drepturilor omului, minorităţilor naţionale şi relaţiilor interetnice din cadrul Parlamentului de la Kiev, a acordat un interviu publicaţiei online Info Prut în ultima zi a lucrărilor Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români, organizat în perioada 20-23 octombrie, la Cernăuţi, de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Reporter: Domnule Ion Popescu, anul 2012 va fi marcat în Ucraina de recensământul populaţiei. Este posibil să apară anumite surprize cu privire la rezultatele acestui recensământ? Ion Popescu: Credem că, în linii generale, nu. Pentru că satele în care avem şcoală şi biserică unde se foloseşte limba română, acolo oamenii se vor declara fie ca români, fie ca moldoveni, cum e cazul în satul Noua Suliţă. În regiunea Cernăuţi, la ultimele procentaje ale recensămintelor, începând de la 1959, 1970, 1980, 1989, adică ale recensămintelor sovietice, întotdeauna eram 19,7%, 19,8%, 19,9%. Tot la aceeaşi cifră ca la recensământul din 2009. În regiunea Cernăuţi, întotdeauna natalitatea este mai crescută în satele româneşti decât în cele ucrainene. Sigur că ar trebui să trecem peste 20%, vorbind ca sociolingvist şi specialist în domeniu, însă avem multe sate în care avem biserică românească, dar şcoala e de mult ucraineană, încă de pe timpul Uniunii Sovietice şi sigur că acolo au loc procese de asimilare. Însă natalitatea asta mare ne permite să spunem că vom acoperi ceea ce nu ne ajunge şi tot în jurul de 19% vom fi.

În zona Transcarpatiei, de la recensământ la recensământ, numărul populaţiei şi procentul românilor din populaţia Transcarpatiei creşte. La primul recensământ ucrainean, din 2001, pentru prima dată românii i-au întrecut pe ruşi, ajungând a treia etnie în Transcarpatia, după ucraineni şi maghiari. Şi au trecut şi de 3% din populaţia regiunii Transcarpatia.

Cea mai mare supriză a fost în 2001, în regiunea Odesa, acolo unde oamenii se declarau ca fiind moldoveni, români se declară 700. La ultimul recensământ sovietic, s-au declarat 143.000, iar la primul recensământ ucrainean, din 2001, s-au declarat a fi moldoveni 123.000. Cei care s-au declarat români au rămas cam tot 700. Care e problema? Problema este că ei nu locuiesc la fel de compact ca noi. Sunt sate mari în care se vorbeşte româna, dar oamenii se declară moldoveni pentru că aşa a fost tradiţia: cei care au fost în Imperiul Austriac eram declaraţi români, cei care erau în Imperiul Rus, apoi sovietic, se declarau moldoveni. La 1812 încă nu exista statul român. Ei ţineau minte că au fost alipiţi la Imperiul Ţarist ca moldoveni şi tradiţia asta a rămas chiar şi în regiunea Cernăuţi.

Dacă ne uităm la regiunea Cernăuţi, avem aşa zone istorice: avem Bucovina, unde populaţia se declară a fi română, avem Ţinutul Herţa, unde 97% sunt şi astăzi români, acolo avem un singur sat ucrainean, cu 300 de persoane, şi şcoală ucraineană mai avem numai la Herţa, în centrul raional, unde trăiesc 2000 de persoane, dar unde există biserică românească. Şi în felul acesta, raionul Herţa va rămâne întotdeauna, cel puţin 100-200, chiar 300 de ani aşa cum este: românesc. Nu se va putea schimba nimic. Chiar şi la mănăstirea din Bănceni, cea mai puternică biserică ortodoxă din Ucraina, care ţine de Patriarhatul de Moscova, se predică în limba română, călugării sunt români, chiar şi cei care sunt veniţi din alte părţi învaţă limba română. Cei 200 de copii care au fost înfiaţi de stareţul Longhin, de la orfelinatul de pe lângă mănăstirea Bănceni, la 20 km de oraşul Cernăuţi, sunt educaţi să ştie şi limba ucraineană, dar învaţă în şcoala românească din satul Molniţa. Practic, totul depinde de zonă. Sigur că în zonele Kirovograd, Nikolaev, chiar la Dnepropetrovsk am avut 168 de şcoli în perioada interbelică, în afară de zona asta a Cernăuţiului, a Sudului Basarabiei, a Transcarpatiei, am avut 168 de şcoli înainte de război.

Continuare interviu: http://www.infoprut.ro/2011/deputatul-ion-popescu-politica-mare-de-la-chisinau-are-impact-si-asupra-romanilor-din-ucraina.html
Iulia Modiga Interviuri

SHARE OR BOOKMARK THIS POST: