Ipoteza: Rusii si ungurii – autorii “baii de sange” din decembrie 1989 - Educatie

Circula pe internet o ipoteza foarte interesanta cu privire la unle aspecte legate de Revolutia din 1989.
Redam mai jos materialul.

Publicat de Ion Coja in Textele altora pe 20.05.2011

În ultimii 17 ani, pe marginea evenimentelor din decembrie 1989, toate posturile de Televiziune au organizat dezbateri, avînd, ca invitati, persoanele implicate în acestea, analisti politici, ziaristi si asa-zisi cunoscători ai lor.

De fiecare dată, discutiile vizau 2 probleme, si anume: a) Dacă a fost revolutie sau lovitură de stat; b) Dacă au fost teroristi si cine a tras în demonstranti. De fiecare dată, discutiile pe marginea evenimentelor mentionate au rămas fără răspuns.

Pe baza informatiilor pe care le detin în calitate de fost sef al unui serviciu special, subordonat pe plan central, cu atributii pe raza judetelor Bihor, Satu Mare, Maramures, precum si la toate punctele de intrare-iesire din tară, pe portiunea de frontieră între Halmeu si Chisineu-Cris, am putut să intru în posesia unor date, în temeiul cărora îmi permit să îmi exprim punctul de vedere, diferit de cel arhicunoscut.

Evenimentele din decembrie 1989 au fost pregătite cu mult timp înainte de producerea lor, de către Rusia, nemultumită de unele măsuri luate de Ceausescu, si anume: * a închis robinetul la conducta de petrol în diametru de 0,80 prin care a curs petrolul românesc spre fosta URSS timp de 22 de ani, pentru a ne plăti asa-zisele „despăgubiri de război”; * începînd cu 1 aprilie 1964, România a sistat furnizarea de uraniu Rusiei, lipsind-o de o importantă sursă de materie primă pentru înarmarea nucleară si cucerirea Cosmosului; * România a refuzat să participe cu trupe la invadarea Cehoslovaciei în 1968, iar Ceausescu a criticat dur actiunile Moscovei; * Ceausescu a refuzat efectuarea de aplicatii militare pe teritoriul României ale trupelor Tratatului de la Varsovia; * România a refuzat să mai cumpere armamentul rusesc si a construit propriile uzine de armament. Iată tot atîtea motive de nemultumire din partea Moscovei, care a hotărît să ia măsuri pentru a-l schimba pe Ceausescu cu un alt conducător, supus Moscovei. Din informatiile pe care le detineam, acesta era Ion Iliescu. Moscova, pentru realizarea acestui obiectiv, a trecut la luarea unor măsuri concrete.

În primul rînd, KGB-ul rusesc, în cooperare cu Serviciul de Informatii de la Budapesta, care dispunea de un număr însemnat de etnici maghiari pe teritoriul României, cu posibilitătii de culegere de date, a trecut la recrutarea de agenti , reusind să penetreze conducerea Armatei Române la vîrf, Inspectoratul de Securitate si alte sectoare.

Avioanele rusesti, stationate în Ungaria, survolau în mod repetat teritoriul României. Două aparate de zbor au căzut pe teritoriul nostru, unul în localitatea Săcuieni si altul în Valea lui Mihai, judetul Bihor. În această situatie, s-a luat hotărîrea să selectăm ofiteri vorbitori de limba maghiară, specialisti în culegerea de informatii prin observare directă, pe care, după o instruire atentă, să-i trimitem pe teritoriul Ungariei pentru a stabili ce se pune la cale împotriva tării noastre.
După numeroase pătrunderi si studii făcute timp de 14 ani de zile, s-au conturat două probleme importante:

A) Pe teritoriul Ungariei, de-a lungul frontierei cu România, la o distantă de cca. 20 km în interior, erau amplasate mai multe unităti militare rusesti. Ne-a atras atentia o unitate de desant , formată din 3 companii, dotată cu aparate de zbor MIG, elicoptere si mijloace de transport auto, care, la numerele de înmatriculare, aveau initialele D.E.

B) S-a mai stabilit că toti etnicii maghiari care fugeau din România în Ungaria în mod fraudulos, pînă la vîrsta de 45 de ani, erau înrolati în tabere de pregătire cu caracter diversionist.
Aveam informatii despre existenta a două tabere de instruire, una la Balaton si una la Pecs , care functionau sub acoperirea de „cercetasi”. Tabăra de la Balaton am reusit să o penetrăm informativ, să stabilim pregătirea care se făcea si scopul urmărit. Pregătirea lor de specialitate era diversiunea, iar tinta era România, cu prioritate Ardealul, cînd se va ivi prilejul.

Acesta a apărut în decembrie 1989, cînd preotul Tökes Laszlo trebuia mutat cu domiciliu fortat de la Timisoara la Sălaj , în baza unei sentinte judecătoresti, opunînd rezistentă. În sprijinul lui au sărit toti etnicii maghiari, iar spiritele s-au încins. Acesta a fost momentul prielnic ca diversionistii instruiti în taberele din Ungaria să intre în România cu acte false si să meargă în zonele din care proveneau, pe care le cunosteau, ca actiunile lor să fie eficiente.

În ziua de 14 decembrie 1989, prin punctul de frontieră Bors, au intrat în tară, venind din Ungaria, 3 autobuze în care se aflau cca. 90 de bărbati, cu vîrste de pînă în 45 de ani, si 6 femei tinere, care căutau să le acopere calitatea, prezentîndu-i drept turisti.

La o examinare mai atentă am sesizat initialele D.E. la numerele de înmatriculare si, stiind cui apartin acestea, am înteles că sînt desantii rusi din Ungaria. Am pus mîna pe telefon si am sunat la Inspectoratul de Securitate Bihor, unde mi-a răspuns col.

Ioan Hontău, adjunctul comandantului, căruia i-am adus la cunostintă informatiile mentionate mai sus, rugîndu-l să verifice în punctul Bors motivul intrării si destinatia. Am primit asigurări că va lua măsuri. Sînt convins că nu a luat nici una, fiindcă, după începerea evenimentelor de la Timisoara, col. Ioan Hontău a făcut infarct si, la scurt timp, a decedat. Se putea, asadar, preveni vărsarea de sînge de la Timisoara.

Cele 3 autobuze cu desantii rusi au stationat în parcarea Hotelului Dacia din Oradea cca. 15 min., după care s-au pus în miscare. Două au mers în directia Arad-Timisoara si unul spre Cluj-Napoca. La Timisoara, diversionistii veniti din taberele de instruire din Ungaria au trecut la comiterea de acte de vandalism, atacuri verbale la adresa puterii politice comuniste, pentru a atrage atentia populatiei nemultumite si a o ridica la revoltă. Militia si Armata au intervenit pentru restabilirea ordinii publice .

Desantii rusi veniti din Ungaria s-au amestecat în multime si au deschis foc asupra Armatei , care intervenise pentru restabilirea ordinii publice. Aceasta, văzînd că este atacată, a răspuns cu foc la provocare, si asa s-a ajuns la vărsare de sînge, cu morti si răniti. După ce provocarea a dat rezultate si spiritele s-au încins, desantii rusi s-au retras si au luat drumul altor orase vizate , unde au recurs la aceleasi metode de provocare.

Mortii de la Timisoara si din alte orase care nu au putut fi identificati sau revendicati provin din taberele de instruire din Ungaria .
Am arătat mai sus că evenimentele din decembrie 1989 au fost organizate de rusi, prin recrutarea de agenti si folosirea celor existenti în România, care si-au adus contributia din plin. Generalul Nicolae Militaru, care îndeplinea o functie importantă în conducerea Armatei Române, a fost recrutat de KGB. A fost descoperit, anchetat si trecut în rezervă. Despre această activitate de spionaj desfăsurată de generalul Militaru avea cunostintă Ion Iliescu, lucru confirmat chiar de el în fata Comisiei Parlamentare conduse de Valentin Gabrielescu. Cu ocazia evenimentelor din decembrie 1989, Ion Iliescu îl cheamă pe generalul Militaru din rezervă si-l numeste ministrul Apărării Nationale a României, ca si cum în Armata Română nu mai erau generali activi si capabili. Este evident pentru oricine că atît Ion Iliescu, cît si generalul Militaru erau oamenii Moscovei si făceau parte din scenariul de lichidare a lui Ceausescu.
Generalul Militaru, odată ajuns în Ministerul Apărării Nationale si avînd mînă liberă din partea lui Iliescu, a luat măsura să-i bage în cazărmile militare pe toti ofiterii de Securitate; 3 zile si 3 nopti nu le-a dat mîncare sau apă de băut. Ca răzbunare, a organizat în mod viclean o ambuscadă, în care l-a lichidat pe ofiterul de contrainformatii militare Trosca, acesta fiind cel care-l monitorizase ca agent al KGB-ului. În timp ce ofiterii erau în cazărmi sau în spatii închise, sub pază militară, pe străzile din Bucuresti si alte orase din tară erau împuscati oameni nevinovati, iar aceste crime oribile erau atribuite ofiterilor de Securitate. Scopul urmărit era de a găsi un vinovat credibil al acestor crime, si acesta nu putea fi decît Securitatea. Totul a făcut parte dintr-un scenariu diabolic pus la cale în laboratorul KGB-ului si al altor Servicii de Informatii, de a culpabiliza în bloc ofiterii de Securitate, tinuti sub un embargo mediatic prin agentura instruită în acest scop, pentru a nu se descoperi adevărul.

Priviti cu atentie pelicula de film cu evenimentele din decembrie 1989 si veti putea constata că principalele persoane implicate – Ion Iliescu, Petre Roman, Silviu Brucan, Voican Voiculescu, Mircea Dinescu, Petre Mihai Băcanu, Dumitru Mazilu, Ion Caramitru s.a.m.d. – sînt îmbrăcate în pulovere si cămăsi în carouri. Cum or fi reusit să se îmbrace la fel, decît la indicatia KGB-ului, găsind un semn de recunoastere din partea desantilor să nu tragă în ei?! Ca dovadă că din balconul clădirii CC-ului, la lumina reflectoarelor, tineau discursuri si asupra lor nu s-a tras un foc de armă, în timp ce dădeau comunicate cu morti si răniti atribuiti ofiterilor de Securitate aflati în cazarmă sub pază militară. Întrebarea care se pune este: cum trăgeau acestia? În orice revolutie sînt urmăriti si lichidati conducătorii, dar la noi totul era pe dos. În orice tară din lume, cînd au loc revolte si miscări sociale de amploare, granitele tării se închid. La noi, din contră, granita tării s-a deschis. De ce? Ca să poată iesi din tară desantii rusi. Totul a fost făcut premeditat, fiind prevăzut în scenariu, iar poporul să întrebe, pe bună dreptate, unde sînt teroristii? Se trece cu vederea activitatea diversionistă desfăsurată de Silviu Brucan la TVR 1, unde prezenta tabele cu plutoane întregi de soldati români ca fiind teroristi, cu scopul de a distrage atentia populatiei de la adevăratii teroristi. Nu trebuie uitat Brates de la TVR 1, care, prin diversiunea mediatică pe post, a creat o adevărată panică si derută în rîndul populatiei.

Acest material s-a verificat si confirmat la începutul lunii mai 2006, la emisiunea „În Prim Plan”, al cărei realizator este Dan Turturică, la TVR 1, care l-a avut ca invitat pe dizidentul rus, cunoscut în toată lumea, Bucovski, căruia i-a adresat două întrebări:
1) Domnule Bucovski, cum comentati Revolutia din România – decembrie 1989? * Mai mult rîzînd, Bucovski răspunde: „Evenimentele din decembrie 1989 desfăsurate în România au fost organizate si desfăsurate de KGB, din cîte stiu eu ”.
2) Dar de ce a fost sîngeroasă, si nu pasnică, precum în alte tări? „Dacă Ceausescu nu a vrut să plece de bunăvoie, a trebuit fortat ”.

Apoi, Dan Turturică se adresează telespectatorilor de la TVR 1: „Dragi telespectatori, pentru prima dată în Televiziunea Română se fac dezvăluiri socante”. Emisiunea a continuat cu alte subiecte care nu aveau legătură cu materialul respectiv. Iată cum materialul prezentat de mine a fost confirmat în fata publicului telespectator din întreaga tară de o persoană neutră, care nu este implicată si nu are nici o legătură cu evenimentele din decembrie 1989 din tara noastră si care cunoaste cel mai bine KGB-ul rusesc.

PRECIZARE: Un material asemănător cu acesta, mai putin dezvăluirile făcute de dizidentul rus Bucovski, a fost înaintat, în luna februarie 2005, domnului presedinte Traian Băsescu, iar cu adresa nr. DP02-8000 din 10 martie 2005 mi s-a răspuns că materialul a fost înaintat la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casatie si Justitie. Solicitînd acesteia să îmi răspundă, de un an si jumătate tot astept zadarnic. Întrucît punctul meu de vedere contrazice convingerile generalului Dan Voinea, exprimate pe TVR1, că nu au existat teroristi si militarii s-au împuscat între ei, bănuiesc că materialul a fost distrus sau este undeva uitat într-un sertar. Deoarece problema în discutie priveste întreaga populatie a României, am revenit asupra materialului si am hotărît să îl dau publicitătii, dacă organele statului abilitate să se pronunte nu sînt interesate să spună adevărul.

P.S.: Am trimis acest material Ministerului Justitiei în data de 5 iulie 2006, doamnei ministru Monica Macovei, care, prin adresa nr. 63388 din 20 iulie 2006, îmi răspunde că acesta a fost înaintat la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Justitie si Casatie, întrucît, conform Legii nr. 304/2004, Ministerul Justitiei nu are drept de control asupra Parchetului, ci doar Consiliul Superior al Magistraturii. În 30 august 2006, m-am adresat Consiliului Superior al Magistraturii, care, cu adresa nr. 12539 din 13 septembrie 2006, îmi răspunde că materialul a fost înaintat spre apreciere Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Stelian Ungureanu

Sursa: http://www.ioncoja.ro/2011/05/rusii-si-ungurii-autorii-baii-de-sange-din-decembrie-1989/

SHARE OR BOOKMARK THIS POST: