Universitate pentru romanii din Ucraina

Eurodeputatul Calin Catalin Chirita(foto) a depus la Bruxelles un proiect de rezolutie prin care cere Kievului infiintarea de sectii in limba romana la toate sectiile Universitatii din Cernauti.Pe agenda Parlamentului European se gaseste incepand de ieri un proiect de rezolutie care pune in discutie respectarea drepturilor romanilor din Ucraina.

Eurodeputatul Calin Catalin Chirita (PPE-DE) a depus un proiect de rezolutie privind promovarea dreptului la educatie in limba materna pentru persoanele apartinand minoritatii romane din Ucraina. Documentul semnaleaza pentru prima data in Parlamentul European ca in Ucraina exista o minoritate de limba romana, care numara peste 410.000 de persoane (inregistrate ca romani si moldoveni la recensamantul din 2001), conform datelor oficiale ale Guvernului Ucrainei, se arata intr-un comunicat de presa al Parlamentului European.

Comunitate nationala
Proiectul de Rezolutie a Parlamentului European amintit arata ca "minoritatea romana din Ucraina este o comunitate nationala traditionala, cu profunde radacini istorice, care traieste in armonie cu majoritatea si cu alte minoritati, in special in Regiunea Cernauti (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei si zona Hertei), in Regiunea Odessa (raioanele din sudul Basarabiei), in Regiunea Transcarpatia (Maramuresul istoric)". Avand in vedere aceasta situatie rezolutia recomanda "Ucrainei ca la Universitatea de stat din Cernauti sa infiinteze sectii cu predare in limba materna romana la toate profilurile si specializarile existente".

Limitarea drepturilor
Promotorul acestei rezolutii, eurodeputatul Calin Catalin Chirita a declarat "Demersul meu este in concordanta atat cu obiectivele Uniunii Europene de promovare a drepturilor omului, cat si cu obiectivele Romaniei si cu dezideratele romanilor de peste granite, din Ucraina. La baza initiativei eurodeputatului Chirita se afla Politica europeana de vecinatate si rolul activ al UE in promovarea drepturilor omului in lume.

Imediat dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, in Ucraina sovietica existau in regiunea Cernauti 114 scoli cu predare in limba romana, iar in sudul Basarabiei (regiunea Odessa) alte 62 de scoli cu predare in limba romana. De la declararea independentei Ucrainei, in regiunea Cernauti au mai ramas doar 80 de scoli cu predare in limba romana, iar in Basarabia de sud functioneaza doar 8 scoli cu predare in limba materna si alte 10 mixte, avand si clase romanesti.

Insa dezastrul pentru romanii din Ucraina a venit prin deciziile 461 din 26 mai 2008 si 496 din 3 iunie 2008, emise de ministrul Invatamantului de la Kiev, Ivan Vacarciuk, care reduc drastic posibilitatile de predare in limba romana in scolile devenite astfel doar cu numele romanesti. Deciziile amintite au inceput sa fie puse in aplicare de la 1 septembrie 2008, ele cuprinzand urmatoarele inovatii: marirea numarului de ore in ucraineana in detrimentul orelor in limba romana, iar istoria, matematica, geografia, educatia fizica urmeaza sa fie predate in limba ucraineana. Reprezentantii romanilor din Ucraina au calificat aceste masuri administrative de la Kiev, intr-o scrisoare catre presedintele Romaniei Traian Basescu, ca fiind "actiuni orientate spre asimilarea lingvistica, spre limitarea drepturilor si libertatilor constitutionale ale minoritatilor nationale".

Presiuni de la Kiev
Romanii din Ucraina si-au vazut drepturile limitate din ce in ce mai mult in decursul anilor. O constanta a tuturor guvernarilor de la Kiev a fost micsorarea numarului scolilor cu predare in limba romana si reducerea numarului orelor care se predau in romana. De asemenea, autoritatile ucrainene au facut tot posibilul pentru a impiedica romanii din Ucraina sa vina la studii in Romania.
George Damian, ZIUA

SHARE OR BOOKMARK THIS POST: