Presedintele rugat sa intervina in finantarea celor 400.000 de romani din Covasna, Harghita si Mures

In cadrul unei interventii prezentată în cadrul simpozionului „Relaţii interetnice şi multiculturalism în secuime", organizat de Asociaţia pentru Comunitatea şi Catedra de Administraţie Publică din cadrul Universităţii „Babeş - Bolyai", Extensia Sf. Gheorghe - 7 aprilie 2010, Presedintele Forumului Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures(FCRCHM), dr. Ioan Lacatusu, a cerut ca prin intermediul Sefului Cancelariei Presedintelui Romaniei, consilierul de stat Catalin Avramescu, prezent la dezbatere, sa i se transmita Presedintelui Romaniei rugamintea de a interveni pentru ca cei 400.000 de romani reprezentati de FCRCHM, sa beneficieze, in proportia in care cei 1.400.000 de maghiari, beneficiaza in Romania, de finantarea de la bugetul de stat, a actiunilor culturale, educationale si a altor activitati ce tin de pastrarea si dezvoltarea identitatii nationale, transmite Romanian Global News.

Iata interventia presedintelui FCRCHM:
Multiculturalism in Harghita si Covasna - un concept prezent doar în discursuri

„Apreciind necesitatea şi oportunitate unor asemenea dezbateri, menţionăm faptul că, Centrul European de Studii Covasna - Harghita (CESCH), împreună cu alte asociaţii, fundaţii şi ligi, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a întreprins mai multe cercetări, a organizat dezbateri, a editat lucrări, studii şi articole pe această temă. Din anul 2006, Centrul a reluat proiectul de monitorizare a presei locale, în mod deosebit a problematicii relaţiilor interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, rezultatele monitorizării fiind postate pe Internet, pe site-ul Forumului Civic, în cuprinsul unor buletine bilunare. Acestea pot fi consultate, pe adresa www.forumharghitacovasna.ro.

În cadrul Editurii CESCH, „Eurocarpatica", au apărut mai multe volume pe această temă, unul dintre ele fiind şi „Românii în mass-media maghiară din Harghita şi Covasna", vol. II, Sf. Gheorghe, 2009 - lucrare care prezintă obiectiv modul în care majoritatea formatorilor de opinie şi a liderilor comunităţii maghiare din cele două judeţe concep convieţuirea interetnică şi multiculturalismul, în această parte de ţară.

Menţionăm colaborarea foarte bună pe care CESCH o are cu Institutul de Sociologie şi Centrul de Studiere a Relaţiilor Interetnice al Academiei Române, cu specialişti din mai multe centre universitare ale ţării. Avem deci expertiza necesară de a face diferenţa dintre cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică a realităţilor complexe din zona de referinţă.

În cele ce urmează, vom prezenta doar câteva concluzii, desprinse din cercetările întreprinse împreună cu partenerii noştri, pe tema relaţiilor interetnice şi a multiculturalismului în Arcul Intracarpatic. O primă concluzie este aceea că, în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, modelul de convieţuire interetnic este unul piramidal: la bază, marea majoritate a populaţie convieţuieşte normal, iar la vârf, majoritatea liderilor comunităţii maghiare desfăşoară o activitate separatistă, de obţinere a autonomiei teritoriale, pe criterii etnice. Ca urmare a activităţii partidelor organizate pe criterii etnice, a existenţei unui electorat stabil care votează etnic şi nu politic, şi care asigură prezenţa perpetuă la guvernarea locală a acestor partide, în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, cei care au nevoie de asigurarea unui cadrul legislativ, instituţional şi logistic care să le asigure prezervarea şi afirmarea identităţi naţionale, sunt românii numeric minoritari şi nu maghiarii.

Liderii formaţiunilor politice maghiare conduc localităţile din cele două judeţe ca pe nişte feude şi nu acceptă, sub nicio formă, prezenţa reprezentaţilor cetăţenilor români de naţionalitate română, în conducerea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor din aşa zisul „ţinut secuiesc". În oraşe şi judeţe precum Braşov şi Cluj, deşi ponderea cetăţenilor români de etnie maghiară, în totalul populaţiei acestor judeţe şi oraşe, este mult mai mică ca aceea a românilor din judeţele Covasna şi Harghita, maghiarii deţin de ani de zile funcţii de vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, şi de viceprimari ai municipiilor reşedinţă de judeţ şi a altor localităţi importante. În alte oraşe precum Satu Mare, Reghin ş.a., unde populaţia de naţionalitate română este numeric majoritară, cetăţenii au ales primarii de etnie maghiară; în aceste cazuri, prevalând calităţile de buni gospodari şi nu etnia acestora. Cu toate demersurile partidelor politice şi ale societăţii civile româneşti, din cele două judeţe, liderii maghiari au rămas neclintiţi pe poziţii, şi nu au acceptat măcar o singură persoană de naţionalitate română în conducerea judeţelor şi a principalelor localităţi urbane din judeţele Covasna şi Harghita. Această atitudine refractară faţă de români a rămas aceeaşi atât atunci când s-au aflat în opoziţie, cât şi atunci când s-au aflat la conducerea României, într-un procent mult mai mare decât ponderea populaţiei de etnie maghiară, în totalul populaţiei ţării.

Da, există discriminare a românilor în aceste judeţe, discriminare care poate fi probată cu fapte. Există şi multiculturalism, prezent doar în discursurile publice şi absent în totalitate în faptele de viaţă cotidiană din judeţele Covasna şi Harghita. În baza de date a Centrului European de Studii Covasna - Harghita sunt stocate informaţiile referitoare la numeroasele cazuri punctuale de discriminare a românilor din zonă. Pentru cei interesaţi acestea pot fi puse la dispoziţie. Din lungul şir al cazurilor menţionate amintim doar câteva: condiţionarea ocupării unor funcţii publice, altele decât cele prevăzute în Legea Administraţiei Publice Locale, de cunoaşterea limbii maghiare - de la electricieni, contabili, informaticieni, la postul de arhitect şef al judeţului Harghita, sau la cel de director al Bibliotecii Judeţene Covasna; lipsa funcţionarilor publici de naţionalitate română din cadrul majorităţii primăriilor din zonă şi altor instituţii ale administraţiei publice locale (exp. la Primăria Sf. Gheorghe, Biblioteca judeţeană Covasna, casele municipale şi orăşeneşti de cultură ş.a., unde nu există nici măcar „un şef de ţeavă" român); organizarea întâlnirii maghiarilor de pretutindeni, originari din judeţul Covasna, din fonduri publice, cu ignorarea totală a populaţiei de naţionalitate română din judeţ; site-urile unor instituţii publice publicate numai în limba maghiară; publicarea unor lucrări despre istoria şi prezentul celor două judeţe, cu ignorarea totală, minimalizarea sau marginalizarea comunităţii româneşti (a se vedea marea majoritate a monografiilor localităţilor, albumul Călătorind prin ţinutul Trei Scaun, sau Microregiunea Sepsi, lucrare editată din fonduri europene), precum şi numeroase atlase, hărţi, pliante şi alte lucrări de promovare a imaginii celor două judeţe (ca să nu mai vorbim de modul cum este tratată istoria românilor în mass-media maghiară); strategia de stăpânire simbolică a spaţiului public, concretizată în adoptarea stemelor localităţilor şi a altor însemne heraldice, ridicarea a sute de monumente şi plăci comemorative, a panourilor de marcare a intrărilor în „ţinutul secuiesc", a porţilor secuieşti; acordarea denumirilor principalelor şcoli, instituţii publice şi străzi; amenajarea sediilor instituţiilor administraţie publice locale - toate acestea cu ignorarea totală a istoriei, culturii, valorilor şi simbolurilor româneşti.

Aşa cum s-a menţionat în Memorandum-ul adoptat la Adunarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, de la Topliţa, românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare. Să exemplificăm cu această amplă acţiune de schimbare a denumirilor de străzi din municipiul Sf. Gheorghe. Foarte atenţi cu sensibilităţile populaţie de etnie maghiară, primarul şi consilierii „radicali" şi „moderaţi", deopotrivă, manifestă şi în acest caz o atitudine greu de calificat faţă de istoria şi valorile româneşti, atitudine concretizată printre altele prin neacceptarea denumirii străzii Horea, Cloşca şi Crişan, sau marginalizarea liderului local protopopul Aurel Nistor. Să amintim şi starea de ruină în care se află Piaţa Mihai Viteazul, din Sf. Gheorghe, spaţiul public cu o mare încărcătură simbolică pentru toţi locuitorii oraşului, devenit o ruşine pentru municipiul reşedinţă a judeţului Covasna.

Una din cele mai mari discriminări de care „beneficiază" românii din judeţele Covasna şi Harghita provine din diferenţă exorbitantă existentă în finanţarea proiectelor culturale ale comunităţii româneşti şi a celei maghiare. Concret, UDMR-ul primeşte bani, din fonduri publice, în calitate de uniune culturală şi de formaţiune politică şi, în acelaşi timp, primeşte importante fonduri de la bugetul central de stat, prin Asociaţia Comunitas - asociaţie condusă de aceiaşi lideri ai UDRM. Să adăugăm la aceasta, fondurile gestionate la nivelul celor două judeţe şi a majorităţii municipiilor, oraşelor şi comunelor, de care dispun discreţionar, în virtutea prezenţei lor perpetue la guvernarea locală, ca să nu mai vorbim de fondurile primite de la Guvernul de la Budapesta, prin puzderia de instituţii şi fundaţii. Disproporţia între această finanţare şi „firimiturile" primite de asociaţiile româneşti este enormă. În consecinţă, vom solicita, potrivit Legii privind accesul la informaţiile publice, date asupra modului de cheltuire a acestor importante fonduri publice, inclusiv titlurile celor 100 de cărţi care s-au tipărit din aceste fonduri, numai în ultimul an.

Totodată, rog pe domnul consilier de stat, Cătălin Avramescu, să transmită dlui Preşedinte, Traian Băsescu, cererea conducerilor celor 29 de asociaţii culturale şi civice, din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, reprezentând peste 400.000 de cetăţeni români din cele trei judeţe, să intervină pentru remedierea acestei grave discrepanţe, prin asigurarea finanţării de la bugetul central de stat, a proiectelor culturale iniţiate de aceste asociaţii, proiecte vizând prezervarea şi afirmarea identităţii lingvistice, confesionale şi culturale a românilor numeric minoritari din această parte de ţară, precum şi pentru soluţionarea tuturor problemelor ridicate, cu ocazia audienţei din 22 februarie 2008 de la Covasna şi a celor cuprinse în Memorandumul adoptat la Adunarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, din 20 martie 2010 de la Topliţa," se arata in interventia Dr. Ioan LĂCĂTUŞU, Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, preluata de Romanian Global News.

Sursa Romanian Global News.

Asadar forumul civic isi inainteaza doleantele catre presedinte exact lui Catalin Avramescu prietenul infiintarii unui stat secuiesc...

SHARE OR BOOKMARK THIS POST: