Romanii din Harghita si Covasna fac apel la fortele politice din Romania sa nu-i tradeze

Intr-un comunicat de presa asumat de Centrul European de Studii Covasna-Harghita si Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, membrii ai Forumului Civic al Romanilor din Covasna si Harghita, se face un apel la clasa politica din Romania pentru a trata prin prisma interesului national probleme cum ar fi Legea statutului minoritatilor nationale, care contine elemente ce urmaresc legiferarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice sau redimensionarea actualelor regiuni de dezvoltare care nu trebuie sa duca la revenirea la fosta constructie stalinista a Regiunii Autonome Maghiare, transmite Romanian Global News.

Iata comunicatul integral:

Comunicat de presă

Centrul European de Studii Covasna - Harghita si Fundatia Nationala pentru Romanii de Prtutindeni, analizând situaţia creată prin participarea la guvernare a UDMR, solicită Partidului Democrat Liberal, şi partidelor din opoziţie, respectiv Partidului Social Democrat şi Partidului Naţional Liberal, cât şi preşedintelui Traian Băsescu, să analizeze cu responsabilitate, şi să decidă în consens cu interesul naţional, asupra următoarele probleme, care vizează prezentul şi viitorul celor 100 000 de cetăţeni români, de naţionalitate română, din judeţele Harghita şi Covasna.

1. Solicităm Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui României să nu includă în Programul de guvernare, să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR, act normativ prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe baze etnice. Reafirmăm punctul nostru de vedere conform căruia acest proiect de lege impus de UDMR contravine flagrant Constituţiei României şi dreptului internaţional, urmărind introducerea în dreptul intern a drepturilor colective şi a conceptului de autonomie culturală, nerecunoscute de dreptul internaţional, fiind un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile şi tendinţele europene actuale care promovează interculturalitatea, unitatea în diversitate şi nu separatismul şi segregarea pe criterii etnice. În proiect, sunt utilizate unele sintagme inexistente în legislaţia europeană ca „drepturi colective", „comunitate naţională" şi sunt inventate unele instituţii etnice cu atribute inerente statului, dar nu minorităţilor;

Proiectul aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, delegarea competenţelor autorităţii statului la nivel central şi local către organe alese pe criterii etnice. Proiectul introduce autonomia politică sub forma autonomiei culturale; faptul că organizaţii ale minorităţilor naţionale sunt investite cu autoritatea publică are drept consecinţă dobândirea de către acestea a caracteristicilor esenţiale ale autorităţii politice statale. Această prevedere, a delegării competenţelor şi autorităţii statului român unor organizaţii, asociaţii sau altor organisme de natură exclusiv etnică, este o idee cu consecinţe sociale, culturale şi psiho-morale greu de evaluat. De fapt, în spatele autonomiei culturale se află dorinţa UDMR de a legaliza de jure autonomia teritorială - care funcţionează de facto în Covasna şi Harghita - în condiţiile dezinteresului autorităţilor statului român care au abandonat această zonă la cheremul acestei uniuni culturale, care, fără a avea măcar statutul legal de partid politic, autoguvernează perpetuu după propriile interese etnocentriste, cu ignorarea voinţei şi intereselor legitime ale comunităţii româneşti.

2. Cerem tuturor forţelor politice, Guvernului Parlamentului, Preşedintelui Trăian Băsescu şi celorlalte instituţii fundamentale ale Statului Român, să acţioneze conform responsabilităţilor constituţionale ce le revin, pentru stoparea acţiunilor separatiste, de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, a aşa-zisului „Ţinut secuiesc", deziderat prevăzut în statutul UDMR, şi asigurarea unui climat de convieţuire interetnică armonioasă a judeţelor Harghita şi Covasna, într-un mediu multietnic şi pluriconfesional, în interesul tuturor cetăţenilor din aceste judeţe şi al întregii societăţi româneşti.

3. Reamintim Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui României faptul că, datorită unor condiţii complexe şi compromisurilor politicianiste făcute în ultimii 20 de ani, comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, numeric minoritare, sunt supuse încă unor acţiuni discriminatorii, şi îşi desfăşoară cu dificultate activităţile culturale şi sociale. O serie de cercetări sociologice realizate în zonă au pus în evidenţă faptul că, în localităţile etnic mixte, din judeţele Covasna şi Harghita, cu populaţie maghiară numeric majoritară, în care există comunităţi româneşti reduse numeric, interesele identitare specifice ale românilor de aici, în majoritatea cazurilor nu-şi găsesc o rezolvare corespunzătoare. Sunt încă cazuri, de condiţionare a angajării în instituţii publice de cunoaşterea limbii maghiare. Multe proiecte culturale promovate de asociaţiile culturale româneşti din localităţile celor două judeţe nu au putut fi finalizate deoarece nu au fost aprobate de consiliile locale, respectiv Consiliile judeţene Harghita şi Covasna.

4. Reînnoim propunerile formulate pe parcursul anilor, de către reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, pentru găsirea modalităţilor adecvate de aplicare a prevederilor Memorandum-ului explicativ al Recomandării 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care precizează că „drepturile protejate în acest protocol se aplică tuturor, inclusiv unei etnii majoritare când ea este minoritară într-o regiune a ţării lor. Spre exemplu: minoritatea maghiară este majoritară în anumite regiuni ale României. Românii minoritari în aceste regiuni trebuie să fie protejaţi prin dispoziţiile acestui protocol", şi pentru înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti numeric minoritare, structură consultativă, care să aibă ca obiect de activitate problematica sprijinirii comunităţilor româneşti aflate în situaţia unor minorităţi regionale numerice şi să faciliteze accesul şi relaţiile directe între organele administraţiei centrale şi societatea civilă ca reprezentantă a intereselor şi cerinţelor comunităţii româneşti din aceste judeţe şi să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei, în elaborarea şi aplicarea strategiilor mai sus amintite.

5. În legătură cu propunerile formulate de către liderii UDMR, cu privire la redimensionarea actualelor regiuni de dezvoltare, din studiile noastre rezultă că, pot fi elaborate variante de formare a unor regiuni administrative, în arealul la care ne referim, doar in măsura in care, schimbarea raportului majoritate - minoritate poate elimina efectele perverse determinate de situaţiile din actualele judeţe Covasna şi Harghita, unde minoritatea naţională este majoritate locală, iar majoritatea naţională este minoritate regională şi nu cele care ar conduce la reînvierea structurii staliniste - Regiunea Autonomă Maghiară.

6. Având în vedere declaraţiile şi demersurile publice ale liderilor UDMR propuşi pentru funcţiile de Vicepremier şi Ministru al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional - Marko Bela şi Kelemen Hunor, faţă de situaţia românilor din judeţele Covasna şi Harghita şi faţă de instituţiile care asigură prezervarea patrimoniului cultural şi afirmarea valorilor identitare româneşti, Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, va monitoriza atent modul cum autorităţile guvernamentale aflate sub conducerea acestora se delimitează de comportamentul discriminatoriu de până acum, şi acţionează ca demnitari ai statului român investiţi cu asemenea importante responsabilităţi.

7. Facem apel la toate forţele politice şi civice româneşti, din întreaga ţară şi din Diaspora, la mediul academic şi la reprezentanţii mass-media să susţină solicitările cuprinse în demersul nostru, care sunt în consens cu legislaţia europeană şi Constituţia României.

Sf. Gheorghe, 22 decembrie 2009

SHARE OR BOOKMARK THIS POST: