Romanian Youth Voice

Comunicat de presă al Congresului Forumului International al Jurnaliștilor Români (FIJR), ediția a III-a Cernăuți

Cel de-al treilea Congres Internaţional al Jurnaliştilor Români, desfăşurat în oraşul Cernăuţi (Ucraina ), în perioada 20 – 23 octombrie, sub genericul ”Identitate – Cultură – Mass-Media” a reunit reprezentanţi ai principalelor publicaţii de limbă română, ai societăţii civile şi ai autorităţilor din Ucraina şi din România.

Principalele teme abordate au fost legate de situaţia presei de limba română din afara României, de colaborarea dintre jurnaliştii din România şi cei din afara ţării, precum şi reflectarea identităţii culturale a românilor în mass-media şi posibilităţi de finanţare a presei româneţti din afara ţării. Evenimentul a fost organizat de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.

Lucrările au fost deschise de preşedintele Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, Romeo Couţi, si de Vasile Tărăţeanu, redactor-şef al publicaţiei Arcaşul, din Cernăuţi, care au salutat prezenţa unui număr mare de jurnalişti români din mai multe ţări europene.

A fost prezent şi viceprimarul oraşului Cernăuţi, Petru Rotari, de etnie română, care a salutat prezenţa invitaţilor: “Îmi pare bine că sunteţi aici, că aţi venit la Cernăuţi. Sper că toate speranţele dumneavoastră se vor împlini şi că acest congres va fi un succes”.

La rândul său, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni din cadrul Guvernului României, Eugen Tomac, a afirmat că instituţia pe care o conduce are obligaţia de a susţine asemenea iniţiative, precum rolul presei în statele unde există comunităţi româneşti. El a afirmat că este foarte important ca procesul de democratizare să fie cât mai accelerat. “Departamentul nostru va depune eforturi pentru ca orice publicaţie care are ce spune să poată exista şi să poată funcţiona. De foarte multe ori nu reuşim să răspundem tuturor aşteptărilor, tuturor apelurilor, dar ne străduim să facem cât mai mult. M-am născut în regiunea Odesa şi înţeleg foarte bine problemele pe care le au românii din afara graniţelor, inclusiv jurnaliştii. Este necesar un asemenea dialog, întâmpinăm cazuri în care există excese în ceea ce înseamnă terminologia. Recăpătarea identităţii este un proces de durată”, a afirmat Eugen Tomac.

La finalul discursului, Eugen Tomac a înmânat premiul FIJR pentru acest an jurnalistului Cristian Tabără, realizator TV şi directorul Departamentului de Film din cadrul TVR, pentru cel mai remarcabil promotor al valorilor româneşti în comunităţile din jurul României.

Prezentă la congres, Tatiana Popa, consulul general al României la Cernăuţi, a spus că “Lucrez de 20 de ani în diplomaţie, dar trebuie să recunosc faptul că în ultimii doi ani, de când ocup acest post, mi-ar fi plăcut să fiu căutată mai mult de presă. Aici, la Cernăuţi, veţi cunoaşte români care vă pot spune o adevărată istorie”.

Una dintre temele abordate a fost nerecunoaşterea comunităţii româneşti din Serbia, de pe Valea Timocului. Spre deosebire de românii din provincia sârbească Voivodina, care se bucură de o largă gamă de drepturi, minoritatea românească de pe Valea Timocului se confruntă cu ostilitatea autorităţilor locale şi, implicit, nerepectarea drepturilor, aşa cum au fost ele stabilite de documentele europene. Într-o situaţie asemănătoare se află şi comunitatea românească din Bulgaria. În cadrul dezbaterilor, Alexandrina Cernov – membru corespondent al Academiei Române - a afirmat, că în comparaţie cu Serbia, comunitatea românească din Ucraina se află într-o situaţie mai bună, dar există încă multe neajunsuri. Printre acestea, demne de luat în seamă, sunt aspectele legate de nerespectarea prevederilor referitoare la accesul la învăţământul în limba română şi rezultatele recensământului de anul viitor care ar putea fi în dezavantajul românilor din Ucraina prin formularea unor întrebări din chestionarul standard, care ar putea induce în eroare. “Care este limba pe care o folosiţi? în loc de “Care este limba dumneavoastră maternă?” poate influenţa, evident, prin denaturarea realităţii, numărul oficial al românilor din Ucraina, care, prin astfel de manopere, poate scădea sub proporţia legală care stabileşte anumite drepturi pentru români.

De asemenea, în Ucraina, etnicii români sunt împărţiţi în două comunităţi, românească şi moldovenească. Acest lucru este de natură să diminueze impactul pe care l-ar putea avea o comunitate mai numeroasă, care doreşte să îşi păstreze identitatea.

La acest Congres, în cadrul unei sesiuni de lucru au fost identificate posibile soluţii pentru problemele cu care se confruntă presa românească din afara graniţelor, dar şi pentru problemele cu care se confruntă comunităţilor româneşti din Ucraina, din regiuni precum ar fi zona Cernăuţi ori Maramureşul de nord de Tisa. Au fost puse bazele unor viitoare proiecte care pot contribui la susţinerea, inclusiv financiară, a mass-media de limba română. Asfel, vor fi realizate: un site pentru ziarul ”Ziarul Bucovinei”, care apare deocamdată doar în formă tipărită, organizarea de cursuri de jurnalism on-line şi dezvoltarea de parteneriate media strategice.

Următorul congres va avea loc în oraşul Jula, din Ungaria, ţară în care ziariştii români au enunţat, în repetate rânduri, greutăţile pe care le întâmpină în exercitarea profesiei lor. Propunerile subiectelor de discuţie prevăd şi fenomenul numit etnobusiness, prin care o mare parte din resursele alocate comunităţilor minoritare a fost acaparată de organizaţii nelegitime, care îşi asumă o identitate etnică pe care nu o au, dar sunt interesate să obţină fonduri publice alocate de guvernele român şi maghiar.

Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români

SHARE OR BOOKMARK THIS POST:

25.10.2011. 03:55

Comments

Acest articol n-are nici un comentariu.