Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români şi-a încheiat lucrările

Cea de-a III-a ediţie a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români, care a avut loc în perioada 20-23 octombrie, la Cernăuţi, şi-a încheiat lucrările, cu propuneri de proiecte şi posibile soluţii la problemele cu care se confruntă românii din străinătate.

Evenimentul, care a reunit în capitala Bucovinei de Nord aproximativ o sută de reprezentanţi ai presei de limba română şi ai societăţii civile din România şi din statele vecine, cum ar fi Ucraina, Serbia sau Republica Moldova, a fost organizat de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP). Congresul s-a desfăşurat sub genericul “Identitate – Cultură – Mass-Media” şi a oferit participanţilor posibilitatea să dezbată probleme precum finanţarea presei de limba română din ţările vecine României, accesul tinerilor la învăţământul în limba română şi respectarea drepturilor etnicilor români.

Lucrările au fost deschise de preşedintele FIJR, Romeo Couţi, şi de Vasile Tărâţeanu, redactor-şef al publicaţiei cernăuţene “Arcaşul”, care au subliniat importanţa desfăşurării Congresului la Cernăuţi. Din partea autorităţilor locale, la deschiderea evenimentului a participat viceprimarul oraşului Cernăuţi, Petru Rotari, care a salutat ziariştii prezenţi în Sala Roşie a Universităţii Iuri Fedkovici din Cernăuţi, fosta reşedinţă a Mitropoliei Ortodoxe a Bucovinei, iar din partea statului român, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac.

În discursul susţinut în faţa participanţilor la Congres, oficialul român a declarat că DRP va depune eforturi pentru ca românii din jurul graniţelor şi publicaţiile lor să poată exista şi funcţiona în condiţii civilizate. Secretarul de stat a reiterat că presa de limba română reprezintă o prioritate pentru DRP şi că instituţia îşi va respecta angajamentele în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă etnicii români. “Sunt unul dintre românii născuţi în regiunea Odesa şi cunosc foarte bine realităţile din Ucraina.

Experienţa scurtă pe care am avut-o aici (în Ucraina, n.red) mă ajută enorm pentru a înţelege mult mai bine realităţile de astăzi şi pentru a lua deciziile cele mai corecte şi mai potrivite în relaţia cu românii, nu numai din Ucraina, dar şi din alte comunităţi” – a menţionat Eugen Tomac, subliniind necesitatea existenţei unui dialog între ziariştii de limbă română din ţară şi din străinătate. “De foarte multe ori, întâlnim cazuri în care există excese, inclusiv în ceea ce priveşte terminologia. Noi ştim foarte bine cine sunt românii şi unde se află aceştia. Suntem conştienţi că procesul recunoaşterii şi al regăsirii identităţii este unul de durată. Nu este o perioadă uşoară, a traversat această etapă inclusiv populaţia majoritară din Ucraina, care a trecut prin momente dificile, prin perioade de asimilare” – a adăugat secretarul de stat.

Consulul general al României la Cernăuţi, Tatiana Popa, prezentă, de asemenea, la eveniment, a declarat că şi-ar dori ca ziariştii din România să se aplece mai mult asupra problemelor românilor din Ucraina: “Lucrez de 20 de ani în diplomaţie, dar trebuie să recunosc că, în ultimii doi ani, de când ocup acest post, mi-ar fi placut să fiu căutată mai mult de reprezentanţii presei. Aici, la Cernăuţi, puteţi cunoaşte români care vă pot spune o adevarată istorie, români care vă vor interesa” – a declarat doamna consul.

Printre invitaţii la Congres s-a numărat şi ziaristul Val Butnaru, preşedintele Jurnal Trust Media din Republica Moldova, care a anunţat că la 1 decembrie 2011, va avea loc lansarea portalului de ştiri pan-românesc www.union.md, o platformă în care ziarişti români din întreaga lume vor putea discuta despre problemele cu care se confruntă. “Portalul va oferi informaţii multimedia şi, în plus, va avea o reţea de socializare, un fel de Facebook romanesc” – a explicat Val Butnaru.

Una dintre temele abordate la lucrările Congresului a fost presa pentru minorităţi în spaţiul Uniunii Europene, participanţii analizând situaţia României. Raico Cornea, membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune, ca reprezentant al minorităţilor naţionale (altele decât cea maghiară), a subliniat că minorităţile naţionale din România nu numai că nu sunt discriminate, “ba chiar se poate spune ca sunt discriminate pozitiv”. “În prezent, TVR realizează peste 700 de ore de emisie pe an pentru minorităţile naţionale. Toate minorităţile din România care pot realiza aceste programe, cu sprijinul logistic al TVR, au asemenea emisiuni” – a afirmat Cornea.

În ceea ce priveşte problemele comunităţilor româneşti din vecinătatea imediată a României, o problemă specială a fost sesizată de Dusan Prvulovic, directorul Agenţiei Timoc Press. Acesta a atras atenţia că în Serbia nu mai există o comunitate românească unită şi că, în ciuda iniţativelor de înfiinţare a şcolilor particulare sau de ridicare a bisericilor, lipsa presei este un lucru cumplit pentru românii din Serbia. “Dacă cei de la mine de acasă nu vor citi cu toţii despre acest congres, atunci putem spune că el nici nu a existat” – a remarcat Dusan Prvulovic.

Alexandrina Cernov din Cernăuţi, membru de onoare al Academiei Române, a declarat, la rândul său, că, spre deosebire de comunitatea românească din Serbia, situaţia românilor din Ucraina este mai bună, însă a subliniat că există încă multe neajunsuri. “Avem şcoli în limba română, catedră de filologie la Cernăuţi, dar toate acestea sunt doar cifre. Prin şcoli putem fi ucrainizaţi foarte uşor. În realitate, chiar şi cei care vor să devină studenţi ai catedrei de filologie română trebuie să dea dictare în limba ucraineană. Presa de aici (din Cernăuţi, n.red) a scris foarte puţin despre acest fenomen. Peste tot se spune că există secţii de limba română, însă la aceste secţii se vorbeşte şi se învaţă în limba ucraineană.

Problema în şcoli este una foarte gravă, dar la fel de gravă este şi situaţia generată de cei care se declară moldoveni şi care rup din procentul necesar unei minorităţi pentru a intra sub incidenţa legii ce le permite să înveţe în limba maternă. Mai mult decât atât, la recensământul din 2012, există pericolul introducerii unei întrebări care ar putea induce oamenii în eroare: ’Care este limba pe care o folosiţi?’ în loc de ’Care este limba dumneavoastră maternă?’. Trebuie să fim foarte atenţi la toate aceste detalii” - a subliniat Alexandrina Cernov.

În cadrul dezbaterilor, au fost propuse o serie de proiecte pentru românii din afara ţării, precum stabilirea unor parteneriate între instituţiile de presă din România şi mass-media de limba română de peste hotare, desfăşurarea unor cursuri de perfecţionare şi pregătire a tinerilor jurnalişti din comunităţile româneşti, stabilirea unor relaţii între organizaţiile nonvernamentale din România şi cele din afara ei. S-a decis, printre altele, crearea unui site pentru ziarul cernăuţean Zorile Bucovinei şi înfiinţarea unei filiale a Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români la Cernăuţi. Participanţii la eveniment au stabilit că următorul Congres Internaţional al Jurnaliştilor Români se va desfăşura anul viitor, la Jula , în Ungaria.

Sursa: http://www.rador.ro/info.shtml?cat=639&news=159711

SHARE OR BOOKMARK THIS POST: