„Dacia libera” de peste Tisa, sub cizma abuzurilor - satul Apşa de Mijloc - Sora BASARABIA

„Maramuresul mic” este strivit sub cizma Kievului. De la invatamantul cu predare in limba materna, la dreptul la presa sau actiuni culturale cu caracter national, drepturile romanilor din dreapta Tisei sunt incalcate. Mai mult, autoritatile romane adopta pozitia strutului si se fac ca nu vad situatia grava a acestei comunitati romanesti si rar misca un deget pentru a-i ajuta.

Daca ajungi sa treci Podul peste Tisa si ai rabdare sa asculti discutiile granicerilor ucraineni cu lumea pestrita cu pretentii de „businessman”, ramai mirat. Granicerii blonzi, care te privesc scrutator de sub caschetele albastre, „rup” cateva vorbe pe romaneste. Iar de cum treci pe ulitele pline de gropi, descoperi o „mica Romanie”. Una care ne-a dat certificatul de europeni pe la 1887. „Maramuresul mic” sau „Maramuresul din dreapta Tisei” e o zona ciudata. O zona profund romaneasca, si care aduce a Romania anilor `90, o „tara a contrabandei cu tigari” in care putina lume fumeaza, o zona situata la 2 pasi de Romania, dar prea des uitata de autoritati, o zona care reprezinta inima geografica a Europei, dar care e departe de standardele europene. Mai ales in privinta respectarii drepturilor minoritatilor.

In ciuda vrafurilor de tratate bilaterale incheiate sau a drepturilor garantate de Constitutie ori de documentele europene, comunitatea romaneasca din dreapta Tisei e „impinsa” catre ucrainizare. Iar vizita la dacii liberi de dincolo de Tisa, facuta impreuna cu viceprimarul municipiului Sighetu Marmatiei, Ovidiu Nemes, si purtatorul de cuvant al Primariei Sighet, Spiridon Pralea, ne-a demonstrat ca ritmul „ucrainizarii” e rapid si sustinut. Romanii din Ucraina nu pot candida din partea unor organizatii proprii, pentru ca partidele pe criterii etnice sunt interzise; invatamantul cu predare in limba romana este in pericol de luni bune; publicatiile romanesti, manifestarile culturale si asociatiile nu beneficiaza de sprijin din partea autoritatilor romanesti.

Cele doua publicatii importante din Transcarpatia, „Apsa” si „Maramuresenii”, sunt aproape de „moarte clinica” din cauza lipsei de fonduri. Publicatia „Maramuresenii”, condusa de Ion Huzau, ar trebui sa fie sustinuta de trei administratii raionale. Insa, din 2001, banii vin cu taraita sau nu vin deloc. Si, culmea, din cauza ca cele trei administratii nu-si respecta angajamentele, tot Huzau are de suferit. Neprimind bani, evident, redactorul sef nu a putut plati nici darile catre stat. Asa, a acumulat restante de vreo 22.000 de RON si s-a trezit cu conturile blocate: „E de moarte. Am primit un salariu anul asta. E o dualitate politica. Restantele sunt acum de vreo 42.000, vreo 22.000 de RON. Trei conturi am si toate sunt blocate. Cum deschid cont, ei automat le blocheaza. Si atunci, nu pot sa fac reclama, pentru ca banii dispar, nu-s ai mei. Nu pot sa fac abonamente, pentru ca banii dispar. Mai bine dau ziarele gratis si stiu ca tot acolo e. 600 de ziare le impart pe unde, cum pot. Anul acesta, am scos 9 numere”. Singura solutie care ar putea salva ziarul este un ajutor din Romania. Huzau spune ca: „Acum, lucrez asupra unei organizatii care se va numi exact ca ziarul, cu contul si cu toate cele. Si atunci, pe contul acela, sa fie posibil sa ne dea cineva bani”. Cealalta publicatie, „Apsa”, are norocul de a fi particulara. Directorul publicatiei, Ion Botos, spune ca n-are probleme cu datoriile, dar are probleme cu finantarea ziarului. Pana acum, in ciuda cererilor de finantare trimise, n-a primit niciun leu din partea autoritatilor romane. Acum, exista insa o sansa: Universitatea Vasile Goldis s-a aratat dispusa sa finanteze ziarul.

Dupa cele doua ordine ale Ministerului Invatamantului de anul trecut, care condamnau, practic, la desfiintare treptata invatamantul in limba materna, a mai fost promovat, „pe sub masa”, un act normativ care urmeaza aceeasi linie a ucrainizarii si care prevede ca examenele obligatorii sa se dea obligatoriu din istoria Ucrainei si in limba ucraineana. Ion Huzau confirma ca: „Ucrainizarea e sigura si treptata. Trebuie urgent de schimbat ceva”. Multi dintre romanii din dreapta Tisei, chiar si primarul de Slatina, Gheorghe Uhali, ar fi vrut sa-si dea copiii la scoala in Romania. Dar podul era inchis. Acum, chiar daca exista cale de acces, a ramas problema diplomelor. Surprinzator, diplomele din Romania nu sunt recunoscute in Ucraina, asa ca elevii sunt nevoiti sa dea acolo alte examene, care ii descurajeaza sa invete in tara noastra. Rodica Camerzan, directorul scolii din Topcina, spune ca scolile romanesti au avut probleme si cu manualele: „Era problema cu manualele, pentru ca, dupa programa veche, acestea nu se mai reeditau. Manualele pe care le-am avut s-au deteriorat, fiind folosite mai multi ani. Acum, e ultimul an care termina dupa programa veche si in rest, se va studia dupa programa noua, iar aceste manuale le avem”. Pare-se insa ca invatamantul cu predare in limba romana are carente grave si la capitolul calitate. Rodica Camerzan recunoaste ca putini copii isi continua studiile: „Studenti nu prea avem. Anul trecut, s-au dus la Hust, la Monada, trei si s-au mai dus la scolile de gradul I, la sectia de gimnaziu din Bostina si s-au mai dus la scoala serala de la Gluboti. Nu prea continua studiile elevii. Practic, aici e scoala pana in clasa a IX-a. Este invatamantul obligatoriu. Cu politica asta a Ministerului Educatiei, cu ordinele alea? Am avut si noi adunare in colectiv, s-a discutat si multi nu-s de acord. Sunt si care aproba. Practic, copilul degeaba face invatamantul in romana, daca nu stie ucraineana. Ucraineana e obligatorie la orice facultate, pentru ca daca te inscrii, trebuie sa dai examenele in aceasta limba”.

Ion Botos, deputat in Consiliul Regional si presedinte al Asociatiei Dacia, confirma ca testarea in limba ucraineana creeaza probleme foarte mari elevilor care urmeaza o scoala cu predare in limba romana: „Daca nu trece testarea, nu merge mai departe. Si toata testarea este in ucraineana”. Cum ar veni, invatamantul cu predare in limba romana exista, e liber, dar e aproape inutil.

O alta problema a invatamantului este lipsa de cadre didactice. Directorul scolii din Topcina spune ca: „Anul trecut, am avut 4 doritori la Scoala Pedagogica Mucacevo. La noi, problema este cu cadrele didactice, mai ales la clasele mici. Avem 3 invatatoare care-s pensionate de 4 – 5 ani. Sunt trecute de 60 de ani si lucreaza in continuare, ca nu avem cadre. Anul trecut, s-au gasit 4 doritori sa intre la Scoala Pedagogica. Pentru asta, s-au dat niste indreptare (metodologie, n. red.), dar indreptare ce au venit pe toata regiunea, cu ucrainenii impreuna. Ungurii au grupa lor, grupa maghiara. Ei primeau lamuririle in maghiara. Romanii, cand a fost sa depuna actele, cand au fost la despartitura de invatamant la regiune acolo, in scoala, s-au adresat sa li se dea o subgrupa sau macar sa fie primiti in grupa de ucraineni fara concurs, pentru ca toti au fost eminenti. Puteau face asa ceva. Dar rectorul a refuzat, spunand ca noi furam de la ucraineni 4 locuri. Dar 4 locuri sunt multe pentru romani?”. Viitorii invatatori nu pot fi scoliti nici la Sighetu Marmatiei, pentru ca trebuie sa invete si limba ucraineana. In schimb, alte minoritati, cum sunt maghiarii din Transcarpatia, beneficiaza nu doar de locuri speciale in scoli, ci si de un Institut la Ujgorod si sprijin consistent din partea Ungariei.

Pe langa drepturile incalcate si actele normative abuzive, mai nou, romanii sunt „loviti” si de declaratii politice. Dupa decizia curtii de la Haga, prin presa nationalista din Ucraina au inceput sa apara articole mincinoase, care falsifica istoria si care numesc Romania „noua hiena a Europei”, insinuand ca tara noastra ar planui niste rapturi teritoriale. Dupa aceeasi sentinta, au inceput sa apara probleme diplomatice.

Initial, vizita presedintelui Basescu in Ucraina a fost amanata fara explicatii, apoi doi diplomati romani au fost expulzati. Ion Huzau spune ca a cerut motivele oficiale ale amanarii vizitei, dar: „Partea romana spune ca de vina in stagnarea acestor posibile rezolvari e Kievul, Kievul spune ca Bucurestiul. N-ai de unde sa stii cine e de vina”.

Protocol administrativ
In Ucraina, situatia administratiei publice locale este extrem de incalcita. Primariile nu primesc decat fonduri pentru salarii si cheltuieli curente, nici vorba de investitii sau proiecte. Din aceasta cauza, constructia noului sediu al Primariei Topcina stagneaza din 1993. Asa ca singura solutie pentru dezvoltarea localitatii par proiectele transfrontaliere. Primarul de Topcina, Mihai Dan, i-a explicat situatia viceprimarului de Sighetu Marmatiei, primul ales din Romania care a vizitat aceasta comuna. Iar viceprimarul Ovidiu Nemes a promis ca va incerca sa faciliteze o infratire intre Topcina si o comuna maramureseana.

Valea verde a celor 100 de milioane de lei vechi
Recent, in Slatina a avut loc Festivalul regional al creatiei populare romanesti. Desi autoritatile judetene s-au inghesuit sa arate cat le pasa, brusc, de romanii din dreapta Tisei, si chiar au contribuit cu 100 de milioane de lei vechi la manifestare, printr-o asociatie (Valea Verde) din Sighetu Marmatiei, manifestarea a fost catalogata de cei prezenti drept „o inscenare”. Adica, festivalul numai romanesc nu a fost: primarii localitatilor romanesti si presedintii organizatiilor nu au fost bagati in seama si nici invitati pe scena.

Sursa: Gazeta de Maramureş
www.gazetademaramures.ro

SHARE OR BOOKMARK THIS POST:

16.06.2009. 12:23

Comments

Traian 20.06.2009. 09:53

romanii din afara tarii sunt uitati, nu beneficiaza aproape deloc de sprijin din partea Bucurestiului...
felicitari pentru articol
suntem foarte bucurosi ca exista cineva care ii scoate in evidenta si pe cei din afara tarii, inclusiv de peste Tisa

ionut 17.06.2009. 00:54

romania trebuie sa sustina pe romanii care au ramas in afara granitelor! este o datorie morala pentru ca ei nu au nici o vina ca isoria nu a fost de partea lor, iar pastrarea identitatii romanesti nu poate fi garantata decat de Romania, iar nu de statele in care traiesc acum, majoritatea fiind ostile tarii noastre.

si mai este si in interesul Romaniei ca sa romanii din afara granitelor tarii sa fie organizati in comunitati puternice