Mandatul Parlamentului R. Moldova a expirat sâmbătă, pregătirile de alegeri în linie dreapta

Mandatul actualului Parlament al Republicii Moldova, dominat de Partidul Comuniştilor, a expirat sâmbătă, iar pregătirile pentru alegerile legislative din 5 aprilie au intrat în linie dreaptă odată cu sfârşitul înregistrării candidaţilor şi stabilirea ordinii lor pe buletinele de vot. Înregistrarea candidaţilor pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova s-a încheiat joi la miezul nopţii, iar Comisia Electorală Centrală a stabilit vineri ordinea de înscriere a acestora în buletinele de vot.

Alegerile pentru următorul Parlament vor avea loc la 5 aprilie, în cursă înscriindu-se 23 de candidaţi: 15 partide şi opt candidaţi independenţi. În următoarele 30 de zile aceştia vor participa la dezbateri electorale organizate de posturile de radio şi televiziune.

Analiştii electorali din Republica Moldova sunt de părere că actori reali ai acestei campanii electorale sunt opt formaţiuni politice, iar şanse reale de accedere în Parlament au doar patru sau maxim cinci partide.

Candidaţii independenţi nu depăşesc în mod tradiţional pragul electoral în Republica Moldova.

Principalul favorit al cursei rămâne Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care a câştigat ultimele două scrutine parlamentare, din anii 2001 şi 2005, obţinând majoritatea mandatelor de deputat. PCRM a luat 71 de mandate în 2001 şi 55 mandate în 2005, din cele 101 de mandate de deputat din Parlamentul moldovean. Ultimul sondaj realizat în octombrie 2008 de Institutul de Politici Publice creditează PCRM cu peste 47 la sută din opţiunile celor care şi-au exprimat opţiunile de vot. Având în vedere absenteismul tradiţional de peste 40 la sută de la alegerile din ultimii ani din Republica Moldova, după redistribuire comuniştii ar putea deţine din nou majoritatea mandatelor în viitorul Parlament.

Scorul comuniştilor este menţinut şi de faptul că aproape un milion din populaţia activă a Republicii Moldova, sau mai bine de o treime din electorat, este plecată la muncă în străinătate. Această parte a populaţiei, care a fost nevoită să plece din Republica Moldova de cele mai multe ori din cauza sărăciei, lăsându-şi copiii în grija bătrânilor sau uneori chiar singuri, este considerată a fi susţinătare a partidelor de opoziţie, necomuniste.

Sondajele, dar şi experţii electorali, creditează cu şanse de a intra în Parlament încă alte 3-4 partide necomuniste, în condiţiile în care alianţele preelectorale au fost interzise prin lege de majoritatea comunistă, iar pragul electoral ridicat la 6 la sută – prevederi ce au generat critici din partea experţilor europeni. Favoriţi în această cursă par a fi, în acest moment, Alianţa Moldova Noastră (AMN), Partidul Liberal (PL) şi Partidul Liberal Democrat (PLDM). În cazul unei campanii electorale reuşite ar avea şanse, la limită, de a depăşi pragul electoral Partidul Democrat şi Partidul Popular Creştin Democrat. Partidul Social Democrat, condus de ex-premierul Dumitru Braghiş, şi Uniunea Centristă din Moldova, condusă de ex-premierul Vasile Tarlev, se află în sondaje sub limita de 6 la sută, deşi ar putea avea o campanie electorală vizibilă şi ar putea acumula un număr important de voturi.

Alianţa Moldova Noastră, condusă de ex-primarul de Chişinău Serafim Urechian, este creditată de acelaşi sondaj IPP cu peste 11 la sută din opţiunile electoratului. Condusă de o echipă destul de în vârstă cu un rating în scădere, AMN se menţine pe numărul important de primari care îi asigură sprijinul în teritoriu.

Partidul Liberal (PL), a cărui figură proeminentă este primarul de Chişinău Dorin Chirtoacă, vicepreşedinte al formaţiunii, este plasat în sondajul citat pe locul trei cu peste 10 la sută din opţiunile de vot. Tânărul politician Dorin Chirtoacă, devenit suprpriza alegerilor locale din 2007, când la 29 de ani neîmpliniţi a câştigat alegerile pentru Primăria Chişinău, a propulsat ratingul PL, de la un partid minor deţinând tradiţional sub 2 la sută, spre un scor care îi poate garanta depăşirea pragului electoral de 6 la sută.

O altă formaţiune politică care are şanse practic sigure de a trece în viitorul Parlament este Partidul Liberal Democrat din Moldova, condus de Vladimir Filat. PLDM poate fi considerat un fenomen politic în Republica Moldova. Lansându-şi proiectul politic acum ceva mai bine de un an, Vladimir Filat, de 39 de ani, a reuşit să-şi consolideze o echipă tânără şi profesionistă şi să-şi asigure practic intrarea în Parlament. Sondajul IPP din octombrie 2008 acordă 9 la sută acestei formaţiuni politice. În acest moment, PLDM promite cea mai eficientă şi de succes campanie electorală, intrând în campanie cu o ofertă clară. În premieră pentru Republica Moldova, PLDM şi-a prezentat în ajun de campanie platforma, structura viitorului guvern, şi mai ales echipa guvernamentală, cu nume cunoscute şi apreciate la Chişinău. Partidul Democrat din Moldova (PDM) este condus de Dumitru Diacov, preşedinte de Parlament între anii 1998-2001. Sondajul IPP îl creditează cu 5,9 la sută, la limită pentru a intra în viitorul Parlament.

Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), condus de Iurie Roşca, acumulează în sondajul din octombrie 2008 4,6 la sută din opţiunile electoratului. PPCD, cel mai vechi partid politic din Republica Moldova, care a fost partid parlamentar pe tot parcursul istoriei sale, riscă la acest scrutin să nu depăşească pragul de 6 la sută. Ironia face că anume liderul formaţiunii, Iurie Roşca, a şi fost iniţiatorul ridicării pragului electoral de la 4 la 6 la sută. Imaginea PPCD a fost puternic lovită de votul acordat la 4 aprilie 2005 pentru realegerea liderului comuniştilor, Vladimir Voronin, la funcţia de şef de stat, dar mai ales de menţinerea alianţei cu Partidul Comuniştilor şi votarea în comun a mai multe iniţiative controversate. Vladimir Voronin i-a elogiat în repetate rânduri în public calităţile personale şi de politician a lui Iurie Roşca, iar ultimul s-a declarat în opoziţie "constructivă" faţă de PCRM, distanţându-se astfel de alte partide necomuniste şi lansând acuzaţii dure de corupţie la adresa liderilor de opoziţie. Iurie Roşca a publicat mai multe cărţi în care descrie ceea ce numeşte actele de corupţie ale liderilor principalelor partide de opoziţie, iar prin intermediul postului de televiziune EuTV pe care îl controlează a lansat în perioada preelectorală pamflete politice la adresa oponenţilor săi şi prelegeri, inclusiv cu caracter religios, în susţinerea sa.

Partidul Social Democrat (PSD), condus de ex-premierul Dumitru Braghiş, are 4,6 la sută în sondajul IPP. Partidul, dar şi liderul acestuia, a fost foarte puţin prezent în ultimul an în viaţa politică a Republicii Moldova, motiv pentru care pare să nu aibă prea multe şanse să acceadă în Legislativ. Totuşi, PSD a avut până în prezent cea mai costisitoare campanie electorală dintre partidele înscrise în cursă acum o lună.

Uniunea Centristă din Moldova (UCM) este o formaţine care până de curând a avut un scor neînsemnat în sondaje. În toamnă însă fostul premier Vasile Tarlev, cel mai longeviv prim-ministru al Republicii Moldova care a deţinut funcţia din 2001 până în primăvara 2007, pe parcursul celor două mandate ale PCRM, a fost ales preşedinte al acestei formaţiuni.

Continuare: Cotidianul

SHARE OR BOOKMARK THIS POST: