Romanian Youth Voice

România începe mâine, o dată cu deschiderea celor două noi consulate din Basarabia, o nouă etapă în politica sa externă.

România începe mâine, o dată cu deschiderea celor două noi consulate din Basarabia, o nouă etapă în politica sa externă.

Consulatele de la Bălţi şi Cahul marchează în mod direct interesul Bu­cureştiului de a acorda într-un ritm mai alert paşa­poarte româneşti cetăţenilor moldoveni care preferă spaţiul european influenţei ruseşti. Moscova se teme, aşa cum scria nu demult Nezavisimaia Gazeta, că în acest fel Republica Moldova va intra în UE „pe uşa din spate", în vreme ce Duma de Stat a Federaţiei Ruse a cons­tatat cu amărăciune, la 15 ani de la înfii­ţarea Comunităţii Statelor Independente (CSI), că „influen­ţa Rusiei în statele limitrofe s-a redus semnificativ" şi că „vacuumul informaţional a fost umplut de resursele altor ţări".

Pentru prima dată în ultimii 60 de ani, România are o stra­te­gie oficială clară faţă de spa­ţiul dintre Prut şi Nistru atunci când declară în Strategia Naţională de Apărare că „prin aderarea Republicii Moldova la spaţiul comun european vor putea fi eliminate ultimele bariere care au separat o naţiune" şi că tru­­­­­­­pele ruse staţionate în Transnis­tria „sunt o ameninţare" la adre­sa ţării. România a dat publicităţii Strategia Naţională de Apărare imediat după ce Germania i-a cerut Rusiei să-şi retragă militarii şi armamentul din regiunea transnistreană.

România încearcă să urmeze în această zonă tactica nemţilor, dublându-şi interesele politice cu politeţuri pragmatice faţă de Moscova. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat luna trecută, într-un interviu pentru România Liberă, că „prezen­ţa investitorilor ruşi în sectoarele strategice este foarte im­por­tantă", că România este intere­sată să participe la conducta South Stream proiectată de Moscova pentru a duce gaz rusesc în Occident, sugerând în acelaşi timp că priveşte cu simpatie in­teresul investitorilor ruşi pentru noua centrală nucleară pe care vrea să o construiască România. Între timp, compania rusă Lukoil, în parteneriat cu americanii de la Vanco In­ter­na­tional, a primit dreptul de a explora două dintre perimetrele maritime câştigate de România la Haga în procesul cu Ucraina, iar şeful Gazprom, Alexei Miller, a amintit luna trecută că România i-a propus Rusiei o cooperare mai largă în domeniul energetic.

România îşi circumscrie mizele pe termen lung legate de Basarabia deschizând paranteze economice interesante pentru Rusia. În acest fel, consideraţiile curajoase din Strategia Naţională de Apărare prin care România atrage atenţia că „se va implica activ" în demilitarizarea Transnistriei au fost atenuate nu doar de Germania, ci şi de planificata deschidere a porţilor către investitorii ruşi. Încă din 2003 guvernul de la Moscova încearcă să obţină undă verde pentru investiţii, dar lucrurile au fost mereu amânate, nu atât de frica mafiei ruseşti, care ar putea intra aici o dată cu marii oligarhi, ci mai degrabă din cauza prejudecăţilor istorice.

După îmbrăţişările succesive de care a avut parte Moscova din partea Washingtonului, Parisului, Berlinului, oficialii români şi-au dat seama că necesităţile istorice pot fi regândite într-o nouă paradigmă în care victimele nu rămân veşnic victime, iar marile puteri îşi pot schimba zonele de influenţă, amicii sau adversarii. Marko Papic de la Stratford nu este convins că Rusia ar vrea să scoată Basarabia de sub umbrela ei protectoare, dar analizează pentru Europa Liberă şi cealaltă variantă: „Negocierea Moldovei fără Transnistria în schimbul investiţiilor şi al transferului de know-how occidental în Rusia ar putea fi o idee asupra căreia Moscova să reflecteze", după declaraţia Germaniei. Această soluţie ar fi ideală pentru România, dar deocamdată nimeni nu şi-o poate asuma în mod oficial, mai cu seamă că Partidul Comuniştilor nu şi-a jucat încă ultima carte la Chişinău. Folosind tactica nemţească, liderii politici de la Bucureşti i-ar putea totuşi ajuta pe comunişti să iasă din scenă, scrie romanialibera.ro.

SHARE OR BOOKMARK THIS POST:

12.07.2010. 15:23

Comments

Acest articol n-are nici un comentariu.